Exact matches only
//  Main  //  Menu

 
☰︎ Menu | 🔍︎ Search  //  Main  //   🕮 Compiled Prayer Books (Siddurim, Haggadot, &c.)   //   Liturgical Prayerbooks   //   Siddurim   //   Comprehensive (Kol Bo) Siddurim

סדור תפלת ישראל (אשכנז) | Siddur Tefilat Yisrael: Carte de Rugăcĭunĭ Pentru Israeliţĭ (Romanian translation by Rabbi Dr. Moses Gaster, 1883)

https://opensiddur.org/?p=47378 סדור תפלת ישראל (אשכנז) | Siddur Tefilat Yisrael: Carte de Rugăcĭunĭ Pentru Israeliţĭ (Romanian translation by Rabbi Dr. Moses Gaster, 1883) 2022-11-03 20:50:09 A bilingual Hebrew-Romanian prayerbook translated by Dr. Moses Gaster in 1883. Text the Open Siddur Project Moses Gaster (translation) Moses Gaster (translation) https://opensiddur.org/copyright-policy/ Moses Gaster (translation) https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/ Comprehensive (Kol Bo) Siddurim 19th century C.E. 57th century A.M. Romanian Jewry Nusaḥ Ashkenaz Romanian translation

סדור תפלת ישראל Carte de Rugăcĭunĭ Pentru Israeliţĭ is a bilingual Hebrew-Romanian prayerbook translated by Dr. Moses Gaster in 1883 following the liturgical custom of Ashkenaz. Moses Gaster was only 26 years old when he completed this work and very much at the beginning of his prolific career as a scholar and rabbi. Later on, after emigrating to Britain, he would return to the siddur and complete a full translation of the maḥzorim in the sefaradi nusaḥ for the S&P community.

Loading

This work is in the Public Domain due to its having been published before January 1st 1924.

This digital edition was derived from page images scanned by Google Books from a volume held in the collection of the National Library of Israel.

Scanning this work (making digital images of each page) is the first step in a more comprehensive project of transcribing each prayer and associating it with its translation. You are invited to participate in this collaborative transcription effort.


Below is Moses Gaster’s foreword below in Romanian, for which I have prepared an English translation with the aid of machine translations. (Please feel invited to correct it!) –Aharon Varady

TABLE OPTIONS
Source (Romanian) Translation (English)
PRECUVÂNTARE.
FOREWORD
Dând acuma o traducere nouă a cărţiĭ de rugăcĭunĭ în mâna publiculuĭ Israelit, ne vedem nevoiţĭ a precede această traducţiune cu o mică desvoltare a vederilor, de cari am fost conduşĭ în traducerea de faţă.
Having now given a new translation of the books of prayer to the Israelite public, we feel obliged to precede this translation with a brief explanation of the views which have led us to the present translation.
Rugăcĭunile Israeliţitor, cum ni se presintă astăzĭ, sânt rezultatul uneĭ desvoltărĭ secolare, care începe încă de pe vremea aceea, când esista templul în Ierusalim şi au început deja „jertfele buzelor” a înlocui „jertfele oltarĭuluĭ” şi se continuă până în secolul al patrusprezecelea, unde s’au fixat în forma, în care le avem astăzĭ. Nu este locul aci a scrie „istoria molitvelniculuĭ israelit“, ne ajunge a constata desvoltarea treptată a cărţiĭ de rugăcĭunĭ.
The Israelite prayers, as they are presented to us today, are the result of a centuries-old development, which begins from the time when the temple existed in Jerusalem and the “offerings of the lips” had already begun to replace the “offerings of the altar” and continues until the fourteenth century, where they were fixed in the form in which we have them today. It is not the place here to write “the history of the Israelite prayer book,” it is enough for us to note the gradual development of the prayer book.
Desvoltarea aceasta nu constă însă în schimbărĭ ce s’au făcut în textul rugăciunilor, ci numai în adausuri ce s’au făcut la vremurĭ hotărâte, păstrându-se intact tot ce era vechĭu şi sfinţit prin tradiţiune.
This development, however, does not consist in changes made in the text of the prayers, but only in additions made at determined times, keeping intact all that was old and sanctified by tradition.
Cuvântul de rugăcĭune însuşĭ, pe care-l întrebuinţăm, neavând altul maĭ potrivit în limba română, este cu totul împropriu pentru a arăta coprinsul textuluĭ ebraic; căcĭ cea maĭ mare parte a textelor din cartea de faţă nu sânt alt-ceva, decât Psalmiĭ şi capitole întregi din Biblia sau combinaţiunî de versurĭ din Biblia, menite de a esprima lauda Domnuluĭ, ĭar restul care se apropie maĭ mult de cuvântul „rugăcĭune”, totuşĭ nicĭ aci nu este identic; căci nicĭ o rugăcĭune ebraică nu este specificată; nicĭ una nu este individuală. Noĭ avem numaĭ rugăciunĭ, ce se zic pe flecare zi sau în zile de serbătorĭ, dar nicĭ decum pentru eventualităţi; şi de altă parte rugăcĭunea noastră este totdeaună generală, rugându-se fie-care pentru binele obştesc, şi nicĭ o dată pentru binele propriu. Fie-care Israelit participă la norocirea şi la nenorocirea tuturor.
The word for prayer itself, which we use, having no other suitable one in the Romanian language, is entirely appropriate to show the content of the Hebrew text; for the greater part of the texts in the present book are nothing else but Psalms and whole chapters of the Bible or combinations of verses in the Bible, intended to express the praise of the Lord, but the rest, which come nearest to the word “prayer,” are not identical; for not one Hebrew prayer is specified; not one is individual. We have only one prayer, which is said every day or on festival days, but not for any purpose; and on the other hand our prayer is always general, praying either for the good of the community, and not once for our own good. Every Israelite participates in the fortune and misfortune of all.
In vederea acesteĭ originĭ istorice a rugăcĭunilor, am căutat de a apropia graĭul traducereĭ, graĭuluĭ original; adică Psalmiĭ şi părţile biblice am tradus în limba arhaică română, care se şi aseamână maĭ mult, cu limba majestoasă a Biblieĭ; maĭ modernă este apoĭ limba traducereĭ rugăcĭunilor propriu zise, dar în amândouă cazurĭ ne am ferit pe cât se poate de neologisme, păstrând limba bisericească curată română.
In view of this historical origin of the prayers, I sought to approximate the translated language, the original language; that is, I translated the Psalms and the biblical parts into the archaic Romanian language, which is more similar to the majestic language of the Bible; more modern language is the translation of the actual prayers, but in both cases we avoided neologisms as much as possible, keeping the clean Romanian ecclesiastical language.
De altă parte ne am ţinut din cuvânt în cuvânt de textul ebraic, câte-o dată imitând sintaxa originaluluĭ, fără însă a ne atinge de sintactica română, respectând spiritul limbeî. Noĭ n’am voit să înlocuim textul ebraic printr’un text român, ci numaĭ a da traducerea esactă a textuluĭ ebraic din cartea de rugăcĭunĭ.
On the other hand, we have kept word for word to the Hebrew text, sometimes imitating the syntax of the original, but without touching Romanian syntax, respecting the spirit of the language. We did not intend to replace the Hebrew text with a Romanian text, but only to give an exact translation of the Hebrew text of the prayer book.
Din această cauză se deosibeşte traducţiunea noastră, în mod fundamental, de traducţiunea ce s’a făcut la 1868, cu care n’avem nicĭ un singur punct de contact. Nu este de atribuţiunea noastră a o critica, atâta numaĭ observăm, că vederile noastre, în ceea ce priveşte modul cum trebue traduse rugăcĭunile israelite, sânt diametral opuse vederilor traducătoruluĭ celuĭ d’ântăĭu.
For this reason our translation is fundamentally different from the translation made in 1868, with which we have not a single point of contact. It is not for us to criticize it, but we merely observe that our views as to how the Israelite prayers should be translated are diametrically opposed to the views of the previous translator.
Ne maĭ rămâne a cere îngăduinţa cititorilor pentru unele greşelĭ de tipar, ce s’au strecurat în traducţiunea, cu toată cercetarea minuţioasă ce am făcut. Ţiind cititoriĭ seama, că noĭ am fost departe de locul tipărireĭ, căcĭ această carte s’a tipărit în străinătate, vor judeca nu ne îndoim cu duhul blândeţelor, şi vor trece peste greşelile, cu convicţiunea, că lucru omenesc fără greşală nu se poate.
It remains for us to ask the reader’s indulgence for some typographical errors that have crept into the translation, with all the painstaking research we have done. Bearing in mind that we were far from the place of printing, because this book was printed abroad, we do not doubt that readers will judge us with the spirit of kindness, and will pass over the mistakes with the conviction that no human work can be accomplished without error.
Bucureştĭ, Januarie 1883.
Bucharest, January 1883.
Dr. M. Gaster.
Dr. Moses Gaster

 

 

 

Comments, Corrections, and Queries